1979



Sâmbătă, 06.09.2014, am trăit cu emoţie şi melancolie momentele revederii cu promoţia 1979, a Şcolii de Ofiţeri activi de ART, RAA şi Radiolocaţie “Leontin Sălăjan”, din Braşov. Au mai trecut cinci ani, s-au pregătit un an şi au petrecut două zile. Bucuria revederii, emoţiile trăite şi persoanele participante au facut din aceste zile o adevarată sărbătoare. Au fost două zile pline de încărcătură emoţională şi de reânviere a întâmplărilor de odinioară. Din 1979 şi până în prezent, am trăit extraordinare schimbări, clipă de clipă. Am acceptat de bună voie o carieră militară pe parcursul căreia am atins limitele vieţii şi am gestionat situaţii, cu periculoase reflexii. Am alcătuit o categorie profesională de excepţie reuşind să ne gestionăm atât restricţiile impuse de sistem, renunţările dramatice cât şi dezamăgirile, produse de alţii, pe drumul nostru către succes. Am semănat fapte măreţe, am cules caractere şi am definit destine. Cu toate acestea, am trăit o viaţă onorabilă şi suntem dispuşi să ne bucurăm, a doua oară, de ea. Viitorul ne interesează foarte mult pentru că este locul în care avem de gând să ne petrecem următorii ani din viaţă.  Viaţa este un fluviu care curge continuu. Oamenii , în special cei tineri, au impresia că ei înşişi, reprezintă ceva static. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Cu cât ceasurile, zilele şi anii se înmulţesc asupra lui, cu atât omul se uită în urma sa şi, printre gândurile rătăcite, se opreşte cu plăcere la cele mai depărtate aduceri aminte. Treizeci şi cinci de ani de viaţă activă reprezintă ceva pentru un om. Nimic nu poate fi mai frumos pentru un om decât trecutul său, un trecut în care, patriotismul înflăcărat şi visul măririlor implementate în conştiinţă prin osteneală, vrednicie şi fapte măreţe, alcătuiesc un capital nepreţuit.





 Un trecut ascuns ca o scânteie în interiorul inimilor noastre.  Cine să mai preţuiască aceste valori, acest capital, într-o ţară care se clatină în toate direcţiile ca o frunză vârtejită de furtunile toamnei? Americani, nemţi, francezi, ruşi, etc, acompaniaţi de lacomii noştri bonjurişti, au desenat icoana tristă a acestei naţii, ştergând cu buretele un trecut glorios. Au mai fost perioade în care românii nu s-au ruşinat de ţara lor şi au iubit-o în sărăcia şi goliciunea ei. Aşa cum au sperat ei , sperăm şi noi că va veni şi pentru români, un soare luminos.
Cineva din promoţie a menţionat în luarea de cuvânt, printre altele, că este şi membru al SCMD. În gândurile mele ascunse s-a conturat următoarea replică: ”Faci parte dintr-un SCMD care se ocupă numai de trecut, de viitor, ioc”. Un SCMD în care adevărul este dezgustător şi amăgitor în care fiecare îşi ascunde binele şi scoate în evidenţă răul, în care nimeni nu se mai luptă cu diavolul portocaliu iar câmpul de bătălie eşti TU. Un SCMD în care nu este loc de întors pagina, aceasta trebuie ruptă şi luată de la capăt. În care Camaraderia, acest sentiment durabil rătăceşte printe cuvinte şi atitudini. Şi, câte ar mai fi de spus....."
Acest mesaj este cel mai potrivit pentru promoţia 1979:
„Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se transformă în ani… dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău este cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare. Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp… mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poti să alergi, ia-o la trap. Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată”. – Maica Teresa
În finalul întrevederii, ne-am retras, cu toţii, la biserica Academiei pentru a păstra un moment de tăcere, în semn de omagiu, pentru camarazii trecuţi în nefiinţă, atât de timpuriu.


Comandantul Bateriei a 3-a elevi, "cpt". Mandu Petrişor

Un comentariu:

  1. FELICITARI COLEGILOR CARE AU ORGANIZAT EVENIMENTUL,ACEASTA INTALNIRE, DUPA 35 ANI DE LA ABSOLVIRE.
    POSTATI MAI MULTE FOTOGRAFII DE LA ACEST EVENIMENT !!!

    PENTRU COLEGUL VASILE GHEORGHE , PROMOTIA 1979 , LAS UN NUMAR DE TELEFON ,IN DORINTA DE A NE MAI DEPANA AMINTIRILE (0766745620)

    RăspundețiȘtergere